The Complete Source of Information

Starile de constiinta pot fi definite ca fiind configuratia elementelor componente ale constiintei   ( psihologice sau neurologice ), asa cum se prezinta ea la un moment dat si pentru o perioada determinata de timp.

Invaluit multa vreme in mister, superstitii si fantezie, explicat prin ipoteze naïve sau ciudate, visul reprezinta un fenomen absolut normal. Ca stare de constiinta modificata, el este mai complex decat somnul, desi apare pe fondul lui. In vis fanteziile si imaginile memorate sunt temporar confundate cu realtatea externa. Cercetatorii nu au reusit inca sa inteleaga de ce oamenii viseaza, si mai ales, de ce oamenii viseaza ceea ce viseaza. Cu toate acestea, metodele moderne de cercetare au raspuns la marile intrebari cu privire la visare.

Toti oamenii viseaza? Desi multi oameni nu-si amintesc dimineata visele, dovada somnului REM sugereaza faptul ca cei care nu-si amintesc visele, viseaza la fel de mult ca si cei care isi amintesc visele. Cercetatorii au propus mai multe ipoteze privind diferentele de reamintire a visului. O posibilitate este aceea ca indivizii care nu-si amintesc visele au mai multe dificultati in amintirea viselor comparativ cu cei care isi amintesc. O alta ipoteza sugereaza faptul ca unii oameni se trezesc usor in timpul somnului REM si astfel isi amintesc mai multe vise decat cei care dorm profund. Modelul general acceptat privind amintirea visului sustine ideea ca ceea ce se intampla in momentul trezirii reprezinta factorul crucial. Potrivit acestei ipoteze, informatia visului nu este consolidata, daca imediat dupa visare apare o scurta perioada de trezire confuza.
Read the rest of this entry »

Related posts

• Therapy of behavioral disorders in Parkinson’s disease (0)
• STRUCTURA ROBOTULUI (0)
• Programming PIC MCUs in BASIC (2)
• PL-PGSQL (0)
• Judecata morala la copil (0)

Un abstract este o expunere de sine stãtãtoare care prezintă pe scurt informaţiile esenţiale ale unei lucrari, ale unui articol sau ale unei carţi; prezintă obiectivele, metodele, rezultatele si concluziile unei cercetări, are un stil foarte scurt şi nerepetitiv.

Se scrie dupa ce lucrarea a fost terminată. Abstractul in sine este un mini-eseu. Un abstract bun nu trebuie sa depaseasca 250 de cuvinte.

Există doua tipuri distincte de abstract:

DESCRIPTIV: are rolul doar de a identifica aria ce urmeaza a fi explorată in lucrare.Se foloseste mai mult in cazul rapoartelor si a monografiilor. Expune scopul elaborarii acelei lucrari sau raport. Se refera numai la organizarea lucrarii, nu si la continut. Are un rol asemanator cuprinsului unei carti si e util mai ales bibiotecarilor. De cele mai multe ori, un eseu de tip descriptiv este ca un cuprins al lucrarii.Spre deosebire de citirea unui abstract informativ, cel descriptiv nu poate substitui citirea articolului.

INFORMATIV: rezuma intreaga lucrare si ofera cititorului o privire de ansamblu asupra elementelor care vor fi discutate in eseu. Nu reprezinta mai mult de 10%  din intreaga lucrare. Desi exista aceasta clasificare, cea mai des intalnita practica e de a scrie abstracte informative.

Un abstract informativ au de obicei urmatorul format:
-    informatie de plecare (citat bibliografic sau alta identificare a unui document)
-    reformulare concisa a subiectului, incluzand problema initialã
-    Prezentarea intrebarii la care raspunde lucrarea
-    Sinteza rezultatelor
-    prezentarea pe scurt a ideilor principale/ argumentelor
-    Prezentarea concluziilor sau a recomandaril;or
-    metodologie (pentru lucrarile experimentale) si rezultate
-    concluzii majore, eventual recomandari
Read the rest of this entry »

Related posts

• Visul ca stare de constiinta modificata (0)
• Testul Young (0)
• Testul x2 (0)
• Testul Chauvenet (0)
• Robotica - Introducere - Definitie - Istoric (0)

III. Structura si dinamica personalitatii

1). Conceptul de personalitate:
- Modele de abordare a personalitatii - modelul trasaturilor, modelul factorial,
modelul umanist s.a;
- Structura personalitatii - temperament, aptitudini, caracter. Unitatea si dinamica lor.
Perspective noi in abordarea structurii personalitatii.
2). Caracteristicile dezvoltarii psiho-fizice a scolarului mic si mijlociu.
3). Dimensiunea creativa a personalitatii. Formare, dezvoltare, exprimare, afirmare in plan individual si social.
4). Metode si tehnici de cunoastere a personalitatii copilului prescolar

BIBLIOGRAFIE
• Allport,G.,Structura si dezvoltarea personalitatii, Bucuresti, EDP, 1981.
* Badea A., Caracterizarea dinamica a copilului si adolesentului de la 3 la 18 ani, cu aplicatii la fisa scolara, Bucuresti, EDP, 1993
*Cosmovici,A.; Iacob,L., Psihologie scolara, Iasi, Editura Polirom, 1998.
• Cretu,C., Psihopedagogia succesului, Iasi, Editura Polirom,1997.
• Davitz,G.;Ball,S., Psihologia procesului educational, Bucuresti, EDP, 1978.
• Dragu Anca, Cristea Sorin, Psihologie si pedagogie scolara, Ovidius University Press,  2003
* Miclea M. Psihologie cognitiva. Modele teoretico-experimentale, Polirom, Iasi, 2003
* Mitrofan, N., Testarea psihologica a scolarului mic, Bucuresti, Editura Press Mihaela
SRL, 1997
• Oprescu,V., Fundamentele psihologice ale pregatirii si formarii didactice, Craiova,
Editura Universitaria,1996.
• Pavelcu,V., Cunoastera de sine si cunoasterea personalitatii, Bucuresti,EDP,1982.
• Popescu-Neveanu, P., Zlate, M.,Cretu,T.,(sub redactie) Psihologia scolara Bucuresti
Tipografia Universitatii Bucuresti, 1987.
* Raducu, A., Reprezentarile copiilor de 6-7 ani despre scoala, Bacau, Editura Tudor, 1998
• Schiopu,U., Verza,E.,Psihologia varstelor. Ciclurile vietii,Bucuresti,EDP,1995.
• Zlate,M., Fundamentele psihologiei, Bucuresti Editura XXI,1994.
• Zlate,M., Eul si personalitatea ,Bucuresti,Editura”Trei”,1997.

Read the rest of this entry »

Related posts

• No related posts.

Instrucţiunile SELECT şi funcţiile PL/pgSQL

Imaginaţi-vă un tabel ce conţine numele unui angajat, numărul camerei în care lucrează angajatul şi salariul acestuia:

CREATE TABLE employees (id serial, name varchar(50), room int4, salary int4);
INSERT INTO employees (name, room, salary) VALUES (’Paul’, 1, 3000);
INSERT INTO employees (name, room, salary) VALUES (’Ion’, 1, 3000);
INSERT INTO employees (name, room, salary) VALUES (’Linda’, 1, 3000);
INSERT INTO employees (name, room, salary) VALUES (’Carla’, 1, 3000);
INSERT INTO employees (name, room, salary) VALUES (’Maria’, 1, 3000);
INSERT INTO employees (name, room, salary) VALUES (’Alice’, 1, 3000);
INSERT INTO employees (name, room, salary) VALUES (’Victor’, 1, 3000);

Scopul nostru este să scriem o funcţie care să verifice dacă un angajat se află în tabel şi se execută o operaţie INSERT sau o operaţie UPDATE:

CREATE FUNCTION insertupdate(text, int4) RETURNS bool AS ’
DECLARE
intext ALIAS FOR $1;
newsal ALIAS FOR $2;
checkit record;
BEGIN
SELECT INTO checkit * from employees
WHERE name = intext;
IF NOT FOUND THEN
INSERT INTO employees (name, room, salary)
VALUE(intext, ’’1’’, newsal);
RETURN ’’t’’;
ELSE
UPDATE employees SET salary=newsal, room=checkit.room
WHERE name=intext;
RETURN ’’f’’;
ENDIF;
END;
’ LANGUAGE ’plpgsql’;

Read the rest of this entry »

Related posts

• THE LEGACY OF BEHAVIORISM (0)
• Programming dsPIC MCUs in Pascal (0)

PL/PGSQL

PostgreSQL oferă un limbaj de programare special pentru crearea funcţiilor cu cod SQL. Acest limbaj de programare (de aceea se cheamă PL/pgSQL) îi oferă programatorului un potenţial de execuţie cu mult mai mare decât simplele comenzi SELECT, INSERT sau UPDATE. Puterea limbajului PL/pgSQL poate fi folosită pentru rezolvarea problemelor care nu pot fi rezolvate cu simple instrucţiuni SQL. Pachetul a fost scris iniţial de Jan Wieck. Să vedem acum care sunt ideile şi conceptele de bază ale limbajului PL/pgSQL.
PL/pgSQL este un limbaj procedural şi seamănă cu PL/SQL din Oracle (vezi secţiunea intitulată „De ce aţi folosit PL/pgSQL?” de mai târziu din acest capitol). Ca şi PL/SQL, PL/pgSQL este un limbaj orientat pe blocuri, care foloseşte declaraţii de variabile, bucle, construcţii logice şi tratarea avansată a erorilor.

De ce aţi folosi PL/pgSQL?

PL/pgSQL este o extensie puternică pentru SQL. Nu toate problemele uzuale pot fi rezolvate cu codul SQL simplu. PL/pgSQL a fost conceput ca limbaj de programare care să poată fi folosit în baza de date, din acest motiv fiind o bună alegere pentru integrarea îmbunătăţirilor şi a noilor facilităţi într-o bază de date PostgreSQL.
Un avantaj reprezentat de PL/pgSQL este independenţa de platformă, ceea ce înseamnă că programatorul nu trebuie să se preocupe dacă funcţia rulează pe un procesor x86, pe un calculator Alpha sau pe orice altă platformă compatibilă cu PostgreSQL. Toate aspectele legate de sistemul de calcul reprezintă problema exclusivă a structurii interne a PL/pgSQL (cine vrea să-şi bată capul cu ordinea octeţilor şi alte lucruri de acest gen?), acesta fiind motivul pentru care funcţiile PL/pgSQL nu trebuie portate pe alte platforme. PL/pgSQL este o parte a bazei de date, acesta fiind probabil cel mai semnificativ avantaj faţă de orice altă metodă de construire a funcţiilor în mediile PostgreSQL.
Totuşi, deparazitarea codului PL/pgSQL poate fi o mare bătaie de cap. Inserarea funcţiei în baza de date nu garantează că funcţia va putea fi apelată.
Până acum, nu există niciun deparazitor, iar PostgreSQL adesea nu oferă mesaje de eroare exacte, care să-l ajute pe utilizator să localizeze rapid eroarea. Funcţiile ce conţin multe rânduri de cod sursă pot fi cu greu deparazitate. Noi recomandăm cu tărie să nu scrieţi mai multe funcţii dintr-o dată; adesea este mai bine să începeţi cu ceva de genul „Hello World” şi să îmbunătăţiţi funcţia pas cu pas. Aceasta garantează, într-un fel, că programatorul poate localiza rândurile în care este posibil să fi apărut o eroare de sintaxă. Read the rest of this entry »

Related posts

• Visul ca stare de constiinta modificata (0)

Orice morala consta dintr-un sistem de reguli , iar esenta oricarei moralitati trebuie cautata in respectul pe care individual il nutreste fata de reguli. Regulile morale pe care copilul le invata sa le respecte le primeste , in cea mai mare parte de la adulti, ceea ce inseamna ca le capata complet elaborate. Copilul este supus inca din leagan unui nr mare de reguli si, inainte de a-si insusi limbajul, devine constient de unele obligatii.
Morala copilului ne ajuta sa intelegem intr-un sens pe acea a omului. De aceea, nimic nu este mai util pentru a forma oamenii decat sa invatam a cunoaste legile acestei formari.
Se observa la copiii de 2-6 ani un tip caracteristic de pseudoconversatii sau de ‘ monologuri colective’ , in cursul carora ei vb numai pt sine, simtind totusi nevoia de a se afla in fata unor interlocutori, care reprezinta niste excitanti.
Copiii de 7-10 ani nu cunosc amanuntele regulilor, ei cauta sa le invete in functie de interesul lor tot mai mare pt jocul in comun. Regulile sunt sacre si imuabile pt ca decurg din autoritatea paterna.
Copilul nu reuseste sa diferentieze operatiile in inventarea noului si care consta in rememorarea trecutului , de unde amestecul de fabulatie si de reproducere exacta, care-I caracterizeaza relatarile sau memoria. Pt platon , creatia intelectuala se confunda cu reminiscent; copilul crede ca povestile pe care le spune au fost scrise dinainte in creierul sau de catre Dumnezeu: “inainte de a ma fi nascut, El le-a pus acolo”(cazul Kauf). Pana la varsta de 6-7 ani copilului ii vine foate greu sa-si dea seama ce vine de la el si ce vine de la altii in propriile sale cunostinte. Aceasta tine mai intai de dificultatea retrospectiunii(vezi J.R.,cap.IV), precum si de lipsa de organizare a memoriei. Copilul este astfel inclinat sa considere ca el a stiut intotdeauna ceva aflat, de fapt, abia acuma. Read the rest of this entry »

Related posts

• Visul ca stare de constiinta modificata (0)

Enunt

Este folosit pentru esantionarea a minim 50 de valori

Algoritm
Pasul 1: Fiind dat un sir de valori experimentale x1, x2, …, xn, se ordoneaza sirul crescator si se împarte în k clase, unde
(1.24)
si

(1.25)

Pasul 2: Se comaseaza clasele extreme, daca este cazul, astfel încât fiecare clasa sa aiba cel putin câte 5 valori, si se considera numarul de grade de libertate al sirului de date

n = numarul de noi clase (comasate) - 1 (1.26)
Pasul 3: Se calculeaza pentru fiecare clasa valoarea
(1.27)
unde xi reprezinta limita superioara a clasei i (la ultima clasa se considera x(n+1) = ¥).
Pasul 4: Se calculeaza valorile
Read the rest of this entry »

Related posts

• Testul Chauvenet (0)
• Testul Young (0)
• Cum se scrie un abstract (0)

Enunt

Este folosit in determinarea volumul esantionului in intervalul 8 … 32)

Algoritm
Pasul 1: Se calculeaza valorile
(1.17)
Pasul 2: Se determina valorile

Pasul 3: Se calculeaza frecventele relative cumulate

(1.20) unde ni reprezinta numarul de valori y mai mici sau egale cu valoarea yi.

Pasul 4: Se determina valorile  (1.21)
si se alege valoarea dmax.
Pasul 5: Se compara valoarea dmax cu valoarea dcritic aleasa din tabelul 1.4 (în functie de volumul esantionului si de un coeficient de încredere a ales conform celor prezentate anterior) si se considera ca esantionul de valori experimentale are o distributie normala (Gauss) daca este îndeplinita conditia

dmax < dcritic Read the rest of this entry »

Related posts

• Testul Young (0)
• Testul Chauvenet (0)

Enunt

Este folosit in determinarea valorilor afectate de erori sistemetice dintr-un sir.

Algoritm

Pasul 1: Fiind dat un sir de valori experimentale x1, x2, …, xn, se calculeaza marimea  (1.5)
si marimea

(1.6)
Pasul 2: Se compara marimea M cu valorile VCI (valoare critica inferioara) si VCS (valoare critica superioara), alese din tabelul 1.2, si se considera ca sirul de valori experimentale are un caracter aleator, cu probabilitatea a, daca este îndeplinita conditia
VCI < M < VCS Read the rest of this entry »

Related posts

• Testul Massey (0)
• Testul Chauvenet (0)
• Testul x2 (0)
• Cum se scrie un abstract (0)

Enunt

Este folosit in determinarea valorilor afectate de erori aberante dintr-un sir.

Algoritm

Fiind dat un sir de valori experimentale x1, x2, …, xn, se considera ca valoarea xi este afectata de erori aberante daca este verificata conditia (criteriul Chauvenet)

(1.1)
unde   si  reprezinta media aritmetica, respectiv abaterea standard a sirului de valori experimentale, iar marimea z se alege din tabelul 1.1 în functie de numarul n de valori din sir (cunoscut si ca dimensiunea sirului sau volumul esantionului). Read the rest of this entry »

Related posts

• Testul Young (0)
• Testul x2 (0)
• Testul Massey (0)
• Cum se scrie un abstract (0)